Concurenta stransa pentru Transfăgăraşanul şi Transalpina – Traseul Masivul Iezer-Păpuşa

Deşi se spune că cele mai înalte drumuri din România sunt Transalpina (2.145 de metri altitudine) şi Transfăgărăşanul (2.034 de metri), în realitate lucrurile nu stau deloc aşa, amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel care traversează masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri.

Masivul Iezer-Păpuşa face parte din grupa sudică a Carpaţilor Meridionali. Deşi de la distanţă par doar nişte dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munţii Iezer-Păpuşa sunt înconjuraţi pe trei laturi de apele Doamnei şi Dâmboviţei, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roşu – 2.469 de metri –, iar vârfurile Iezerul Mare şi Papuşa au înălţimi de 2.462 de metri şi respectiv de 2.391 de metri.

Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieşire al apelor bogate ale râului Târgului spre ţinutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpuşa este strâns legat atât de existenţa Cabanei Voina, cât şi de potecile spre Lacul Iezer şi Vârful Iezerul Mare. Recent, cabanele Cuca şi Bătrâna deschid noi cărări spre culmile Păpuşii.

Transfăgărăşanul şi Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpaţii Meridionali, şi-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel care traversează Masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri.

„Drumul începe la Lereşti, pe unul dintre braţele laterale ale Barajului Râuşor, Târgului, şi urcă spre Culmea Portăreasa şi Lacul Portăreasa, iar mai apoi pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului şi de acolo se pleacă către Culmea Văcarea şi coboară către Cabana Voina.Traseul este extraordinar, foarte frumos şi poate fi parcurs cu o maşină de teren, dar şi cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Ion Sănduloiu, şeful Serviciului Salvamont Argeş, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine traseul.

Drumul este recomandat celor care practică mountain bike din toate punctele de vedere: sunt zone de căţărare fără sfârşit, priveliştea este superbă asupra munţilor din jur şi sunt şi coborâri abrupte şi tehnice. Tot ce-ţi poate lipsi acolo sus e apa, dacă pleci fără prea mari rezerve la tine.

În plus, bolovanii îţi testează rezistenţa atât la urcare, cât şi la coborâre. Aşadar, Munţii Leaota şi Bucegi, cu  releul TV de pe Coştila, Munţii Ciucaş şi Piatra Craiului pot fi admiraţi în toată splendoarea de pe acest drum, iar creasta masivului Iezer-Păpuşa poate fi cuprinsă dintr-o privire. „Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu pot fi atinse cu mâna, evident, ca iluzie optică! Iezerul are avantajul de a fi ceva mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, astfel că are o privelişte panoramică către toţi munţii din jur.

Se vede bine aproape tot: Făgăraşul, Căpăţânii, toţi munţii! Mai ales toamna şi iarna, când e frig şi întreaga umezeală condensează, iar cerul se limpezeşte, imaginea e ca de cristal. Se poate vedea chiar şi Parângul”, mai spune Ion Sănduloiu.

Drumul mai trece pe lângă Lacul Iezer-Portăreasa, unul dintre cele mai interesante lacuri glaciare, înconjurat de vegetaţie din specii rarisime, declarat monument al naturii şi arie protejată de interes naţional, fiind o rezervaţie naturală de tip mixt. Nu lipsită de interes este şi stâna de pe Văcarea, unul dintre cele mai izolate şi mai puţin poluate locuri din zona Argeşului.

De asemenea, coborârea prin pădurile ce mărginesc lacul Pecineagu este una extraordinar de palpitantă, prilej de a observa bogăţia florei naturale şi chiar a faunei, pădurile fiind încă populate cu numeroase specii de animale. Din acest punct de vedere, Argeşul şi-a păstrat astfel în portofoliu drumul cel mai aproape de cer, numai că promovarea sa de către autorităţi lasă de dorit.

Traseul începe din Lereşti, iar la barajul Râuşor se face stânga, pe drumul forestier care ocoleşte lacul, în urcare uşoară pe lânga râul Râuşor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului de unde se iese în golul alpin. Continuăm apoi acelşi drum pe culmile Cernatului şi Danciului până sub vârful Iezerul Mic la Crucea Ateneului. De aici, priveliştea este absolut fantastică pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer şi a văii glaciare cu acelaşi nume.

Pentru a putea ajunge pe vârful masivului Iezerul Mare, la Vârful Roşu cu altitudinea de 2.469 de metri, lăsăm drumul forestier şi parcurgem poteca marcată cu bandă roşie.Toată această porţiune de traseu este puţin ciclabilă şi suntem nevoiţi să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră şi va fi apoi răsplătită cu priveliştea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roşu odată cu deschiderea Culmei Piscanu.

De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi şi ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece şi vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roşu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de cei care practică mountain bike.

Tehnica de coborâre, mai ales prin zonele de pădure, este o provocare pentru orice biciclist. La ieşirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier şi în cinci minute ajungem la Cabana Voina.

Un alt traseu pentru cei mai experimentaţi în mountain bike poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpuşa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roşie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădişteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.

Tot acest traseu poate fi realizat însă în cel puţin 12 ore.

This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>