|
Pentru multi youth hostelurile (hotelurile de tineret) sunt mai mult
decit simple locuri de cazare! Sunt confortabile, dinamice, distractive,
iti faci multi prieteni! Si cel mai important! Sunt ieftine!
Lavinia Marin
Proprietarii youth hostelurilor din Romania au pornit prin achizitia
sau inchirierea unei cladiri si au incercat sa atraga acei turisti care
desi au un buget limitat adora sa calatoreasca. Multi dintre ei au pornit
din pasiune pentru turism, dar treptat aceasta s-a transformat intr-o
afacere profitabila. Ei sunt proprietarii youth hostelurilor care pentru
10-13 euro nu-ti ofera numai cazare, dar si comunicarea si posibilitatea
de a cunoaste culturi diferite si a-ti face noi prieteni.
Acesta este cazul si unei tinere din Buzau care a decis sa-si deschida
un hostel in Suceava dupa ce s-a intors de la studii din Suedia.
"M-am intors din Suedia in mai 2002 cu ideea clara ca am sa incerc
sa fac ceva in Romania si daca nu merge voi pleca definitiv in Suedia.
Am avut foarte putini bani ca sa incep aceasta afacere (2.000 de euro)
si singura solutie era sa inchiriez un spatiu, intr-o vila, intr-o zona
a tarii in care nu as fi avut concurenta de youth hostel si ar fi fost
obiective turistice care sa fie interesante pentru turistii straini
care calatoresc cu buget limitat ca "backpackers"- cu rucsacul
in spate", povesteste Zavoianu, proprietara Class Hostel din Suceava..
Ca urmare a acestei decizii, avea de ales intre doua orase: Suceava
si Iasi. Dupa ce daduse anunturi intr-un ziar local, in 2003 a venit
la Suceava, unde nu avea nici rude si nici prieteni, dupa ce daduse
anunturi intr-un ziar local.
"Chiriile in oras erau foarte mari, asa ca am reusit sa gasesc
o casa ceva mai la marginea orasului, la un kilometru de gara principala",
spune Zavoianu, care a investit cei 2.000 in mobilarei casei, care la
acel moment era goala.
Class Hostel are in total 10 locuri, dispuse in trei camere: 2 camere
cu cite 4 paturi fiecare si o camera cu 2 paturi, iar preturile variaza
intre 11 si 13 euro pe noapte, in functie de preferinta pentru mic dejun
inclus sau nu.
Din dorinta de a incuraja clientii hostelului sa viziteze imprejurimile
Sucevei, Zavoianu ofera si excursii pentru acestia in zona manastirilor
bucovinene, manastirilor din Neamt, dar si tur de Maramures si Cheile
Bicazului, pretul acestora difera insa in functie de grup si de sezon,
situindu-se in general in jurul sumei de 25 euro de persoana.
Youth hostelurile se adreseaza in principal persoanelor tinere care
calatoresc cu buget limitat, cu rucsacul in spate. "Sunt oameni
care calatoresc de la o saptamina pina la trei ani (japonezi, canadieni,
australieni). |n general hostelul are camere comune, cu paturi suprapuse
(dar nu la mine deocamdata), si un spatiu comun in care se pot intilni
cu celelalte persoane cazate si pot discuta despre ce au vazut, unde
au fost, pot chiar pleca impreuna de aici catre o alta destinatie comuna
din Romania", explica Zavoianu.
Cu o cifra de afaceri de 30.000 de lei si un profit de 6.000 de lei,
Class Hostel este pentru Monica Zavoianu atit o pasiune, cit si o afacere
profitabila. "|n mod sigur nu este o afacere din care sa te imbogatesti,
la fel cum nu poti face acest tip de afacere pentru bani. Trebuie sa
foarte rabdare cu oamenii si mult interes de a afala lucruri noi de
la cei cu care vii in contact. Este imposibil sa faci "hosteling"
daca nu iti place sa ai oameni in jur aproape tot timpul si sa le stai
la dispozitie cu cele mai bune solutii pentru problemele legate de calatoria
lor in Romania."
Ea crede ca in Romania se pune foarte mult accent pe servicii si mai
putin pe atmosfera. "romanii inca prefera camera en-suite cu televizor
(care trebuie sa fie acolo pe masa, chiar daca nu-l deschide). Cred
ca in mare parte in hostel se pune baza pe atmosfera care se creeaza,
pe faptul ca cineva poate sa stea de vorba cu oaspetele si-i poaet explica
Romania cu obiceiuri, traditii si oameni, decit pe o cheie pe care o
receptionista ti-o "arunca" si te trimite in camera standard
fara nici-o personalitate."
Ea crede ca in Romania se pune foarte mult accent pe servicii si mai
putin pe atmosfera. "romanii inca prefera camera en-suite cu televizor
(care trebuie sa fie acolo pe masa, chiar daca nu-l deschide). Cred
ca in mare parte in hostel se pune baza pe atmosfera care se creeaza,
pe faptul ca cineva poate sa stea de vorba cu oaspetele si-i poaet explica
Romania cu obiceiuri, traditii si oameni, decit pe o cheie pe care o
receptionista ti-o "arunca" si te trimite in camera standard
fara nici-o personalitate."
Daca majoritatea hostelurilor rominesti au fost deschide si finantate
de cetateni romani, Burg Hostel este o exceptie, nu numai prin initiativa,
care a fost a unui cetatean german numit Reiter Volker, dar si prin
modul de finantare si anume, fonduri din pactul de stabilitate pentru
Europa de Sud-Vest cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe din
Germania si Institutului de Relatii Externe din Stuttgard.
"Hostelul se afla pe teritoriul cetatii medievale. Exista doua
cladiri legate printr-o curte interioara, care reprezinta cele mai vechi
cladiri din cetate a carei renovare ca monument a reprezentat un scop
in sine", a explicat Victorita Reiter, administratorul asociatiei
non-profit Centru Educational Interetnic pentru Tineret, din care face
parte si hostelul Burg din Sighisoara."Desi societatea romineasca
este usor imbatrinita, aceasta nu inseamna ca nevoile tinerilor nu trebuie
cunoscute. La nivelul Romaniei, 30,6% din populatie este intre 10 si
29 de ani, iar la nivelul judetului Mures, 30,2%.", explica Reiter.
Valoarea totala a investitiei in acest centru pentru tineret din Sighisoara
s-a situat undeva la 700.000 de euro, hostelul centrului oferind in
acest moment o capacitate de cazare de 53 de locuri.
"Preturile variaza intre 10 si 76 de lei in functie de sezon, virsta
si timp de sedere. Oferim si excursii in zona Parcului Breite (unde
s-a dorit construirea Parcului Dracula), vizitarea satelor sasesti din
imprejurimi si plimbari cu trasura prin cetate. |n general aceste excursii
nu costa mult si sunt o alternativa pentru turisti, ca sa petreaca mai
mult timp la Sighisoara", a spus Reiter.
Cu o cifra de afaceri de 80.000 de lei in 2004, Burg Hostel este considerat
o afacere profitabila de catre administratorii Centrului Educational
Interetnic din Sighisoara. "Da, este o afacere profitabila. |n
Romania, turismul incepe sa se dezvolte foarte bine si as recomanda
si altor investitori aceasta afacere. Sunt multi cei care nu au bani
sa doarma in hoteluri de 2-3 stele cu preturi intre 50-100 de euro/
noapte. Vechile tabere scolare cred ca nu mai sunt functionale si sunt
multi elevi care ar dori sa mearga in excursii. La noi, de exemplu,
in luna octombrie, noiembrie 70% din gradul de ocupare sunt elevi",
explica Reiter.
Majoritatea clientilor hostelului din Sighisoara sunt elevi, studenti,
tineri in general, dar nici grupurile de pensionari nu sunt o exceptie.
"Numai clientii romani, vin la receptie si intreaba daca avem televizor
in camera si doar pentru acest motiv nu ramin. Putem sa punem TV in
camere, ne-am gindit cel putin in camere duble, dar atunci ne indepartam
de conceptia de hostel", considera Reiter.
Reprezentantul Burg Hostel povesteste ca in Germania exista 600 de de
hosteluri cu peste 2 milioane de membri, in timp ce la nivel mondial
numarul acestora depaseste 4.000. "Toti stiu ce inseamna hostel.
Nimeni nu intreaba de TV", spune Reiter.
Camerele hostelurilor din strainatate pot avea si 12 paturi, cu dusuri
comune, masa este in regim de "cantina" sau ai la dispozitie
bucataria in care iti poti gati.
Este optional daca doresti lenjerie de pat, deoarece multa lume vine
cu sacul de dormit, iar daca ai legitimatie de membru poti beneficia
de reducere de 10% la cazare si ai prioritate in hostelurile unde cerere
e mai mare decit oferta. "Dar sa nu va inchipuiti ca aceste hosteluri
arata rau sau sunt nefunctionale. Din contra, am vazut in Germania sisteme
de inchidere a camerelor cu cartele magnetice, reglarea temperaturii
in camere direct de la receptie", a adaugat Reiter.
Dificultatile hostelurilor din Romania sunt asemanatoare cu cele ale
multor afaceri depe piata romineasca, una dintre ele fiind taxele prea
mari. "Sa va dau un exemplu: pentru 10 lei incasati de la un elev
pentru noapte de cazare, platim , 9% TVA, 5% taxa hoteliera, 16% impozit
de profit, 10% reducere pentru elevi si alte cheltuieli (gaz, telefon,
acces internet, salarii si altele). |n ceea ce priveste taxa hoteliera,
arfi trebuit sa fim exceptati de la plata acestuia", a spus reprezentanta
Burg Hostel.
Peste 40% dintre clientii hostelului din Sighisoara sunt straini, majoritatea
venind din Germania, Franta si SUA, iar media de virsta a acestora este
intre 7 si 30 de ani. "Putin, a inceput sa prinda si in Romania
acest concept. Clientii vin pentru ca este ieftin si sunt conditii bune,
dar foarte multi inca nu stiu c au dormit intr-un hostel", a afirmat
Reiter.
Ceea ce este relativ amuzant este faptul ca pe piata romineasca se face
o distictie clara intre youth hostel si hotel pentru tineret, care in
traducere inseamna acelasi lucru. "Ca la noi la nimenea",
spune Reiter. " Diferenta dintre cele doua clasificari este ca
la la hostel numarul maxim de paturi trebuie sa fie 4, iar la hotel
pentru tineret ai voie mult mai mult."
Pina anul acesta Gabriela Ursu detinea Hostel Casa, unul dintre putinele
hosteluri bucurestene, dar din cauza faptului ca proprietarul cladirii
a decis sa o vinda, a fost obligata sa-si inchida hostelul."Recomand
celor care intr-adevar iubesc idea de a fi in contact permanent cu turistii,
de a comunica, ca merita sa deschizi genul asta de afacere si roadele
se vor vedea repede", a spus Ursu.
Hostelul avea 3 camere si o capacitate de cazare de 12 locuri: doua
camere cu cite doua paturi fiecare si o camera cu paturi paturi, air
pretuul era de 10 euro pe noapte. Peste 99% dintre clientii Hostelului
Casa erau clienti straini din Europa, dar si din Japonia si Korea. "Cel
mai exigent client mi s-a parut un egiptean care avea o ie pina in pamint
si se ruga de 10 ori pe zi, iar cel mai mult m-a impresionat un englez
care era invalid de ambele picioare si calatorea foarte mult",
explica Ursu.
Stiati ca exista o asociatie a hostelurilor din Romania?
Asociatia Youth Hostel Romania a luat fiinta in 1999 si initiatorii
au fost managerii unor hosteluri din Bucuresti, Cluj si Sighisoara,
reprezentanti ai Ministerului Tineretului din momentul respectiv, directori
de agentii de turism, adica in jur de 21 de persoane interesate de colaborare
pentru dezvoltarea acestei miscari si in Romania.
Rolul asociatiei este de a perfecta parteneriate intre hostelurile din
Romania, incurajarea si infiintarea unor noi hosteluri, adaptarea hostelurilor
din Romania la standardele de calitate impuse de Federatia Internationala
de Youth Hosteluri, formularea unor strategii nationale de marketing
in domeniul turismului pentru tineret, organizarea de activitati didactice
pentru personalul hostelurilor, sustinerea si reprezentarea asociatiei
in relatiilecu alte organizatii si foruri superioare, acordarea de sprijin
pentru cresterea mobilitatii tinerilor.
In prezent asociatia are 450 de membrii individuali si peste 1.000 de
membrii, care au beneficiat de servicii in cadrul unor grupuri organizate
Cotizatiile variaza intre 28 de lei pentru un membru individual si 72
de lei pentru grupuri. "Acesti bani ii folosim pentru promovarea
retelei hostelurilr in Romania, cotizatii catre Federatia Internationala
de Youth Hostel si Federatia Europeana Youth Hostel, participarea la
tirguri si expozitii", a explicat Ildiko Matyas, secretar generar
Youth Hostel Romania.
Printre planurile de viitor ale YHR il reprezinta deschiderea de noi
hosteluri in diverse orase mari, mai ales de interes turistic pe plan
international, cum ar fi Sibiu si Bistrita. "Dintre aceste proiecte
cel mai mare este realizarea hostelului din Sibiu pina in 2007, cind
Sibiul va fi capitala culturala a Europei", a spus Matyas. Planul
YHR este ca acest hostel din Sibiu sa aiba o capacitate de cazare de
80 de locuri, iar pretul sa nu depaseasca 11 euro pe noapte.
Cu toate ca majoritatea hostelurilor sunt la nivel international privind
calitatea standardelor si serviciilor, Matyas este ingrijorata de numarul
mic al acestor unitati de cazare pe teritoriul romanie. "Numarul
hostelurilor ma ingrijoreaza, din cauza ca sunt prea putini si nu acopera
intreaga tara, nici macar punctele de interes turistic ridicat. De exemplu,
in Delta Dunarii, una dintre prioritatile turistice ale tarii, nu avem
inca un hostel", explica reprezentanta YHR. Ea crede ca hostelurile
din Romania se vor dezvolta in viitorul apropiat, ajungind in 2010 la
peste 100 de hosteluri in toata tara. "In viitor prevad o dezvoltare
a hostelurilor, deoarece calitatea la un pret accesibil este ceruta
pe piat turismului pentru tineret, nu numai la noi in tara, ci in intreaga
lume.
Conform declaratiei lu Matyas peste 80% dintre persoanele care cazeaza
in hostelurile din Romania sunt straini. Ceea ce este imbucurator, insa,
este cresterea procentului turismului rominesc, care in 1999-2000 era
sub 5%. "Desigur si turistii romani incep sa circule din ce in
ce mai mult in lume, odata familiarizati cu acest concept in strainatate
apeleazala serviciile noastre si in Romania. Dar, inca prea putini romani
se bazeaza pe lanturile de hosteluri din Romania pentru excursiile sau
programele lor. Media de virsta a "hostelistilor" al noi in
tara este sub 29 de ani, dar ceea ce este interesant este ca "hostelistii
romani" sunt mult mai batrini, ceea ce ne arata ca numai tinerii
familisti din Romania isi pot permite excursiile in strainatate si ei
folosesc hostelurile."
-aparut in Ziarul financiar, 25 noiembrie 2005,Lavinia Marin
|
Youth Hostel-ul sau hotelul pentru tineret este un fenomen care încetul
cu încetul se extinde si în România. Conceptul existã
de zeci de ani în Europa si s-a conturat într-o organizatie
internationalã pentru tineret, cu o filosofie proprie si peste
trei milioane de membri.
În 1999, din initiativa câtorva manageri de youth hostel
din tarã s-au pus bazele asociatiei Youth Hostel Romania, care
din august 2002 a devenit membrã cu drepturi depline a Federatiei
Internationale de Youth Hostel, cu sediul la Londra. Este o organizatie
non-guvernamentalã, non-profit, care urmãreste lãrgirea
lantului de youth hostel-uri din România în beneficiul tinerilor
care cãlãtoresc, indiferent de rasã, nationalitate,
religie, clasa socialã sau convingeri politice. Scopul declarat
al asociatiilor de acest gen din întreaga lume este de a promova
turismul pentru tineret, de a educa tinerii si de a înlesni o
mai bunã comunicare între acestia, în parteneriat
cu UNESCO si EUFED - Federatia Uniunii Europene pentru Asociatiile Youth
Hostel.
În prezent, în Romania sunt 16 hostel-uri membre YHR, dintre
care unul la Sighisoara, Burg Hostel si Rainbow Hostel la Filpisu Mare,
lângã Reghin. Începând cu anul 2000 clasificarea
de youth hostel existã in cadrul normelor Ministerului Transporturilor
si Turismului si a Oficiului de Autorizare si Control, iar toate aceste
stabilimente respectã standardul de calitate stabilit de Federatia
Internationalã de Youth Hostel. "Sunt create special pentru
tineri si diferã de pensiuni sau hoteluri în primul rând
prin atmosfera pe care o oferã, design si preturi foarte mici.
Viata în hostel se dezvoltã în jurul unui living,
un loc în care tinerii sunt încurajati sã comunice",
a declarat Ildiko Matyas, secretar general YHR. Living-ul este camera
comunã, unde se gãsesc spatii special concepute pentru
comunicare, televizorul si chiar o bibliotecã. Hostel-urile mai
pun la dispozitie spatii pentru gãtit, terenuri de sport si acces
internet. Imaginea nu ar fi completã fãrã a aminti
de excursii si diverse evenimente cu caracter educational, organizate
pentru a promova traditiile si istoria locurilor. Unul dintre cele mai
cunoscute programe ale hostelurilor din România este Festivalul
Interetnica, organizat de cãtre Burg Hostel din Sighisoara.
În strãinãtate, accesul la facilitãtile si
programele oferite de cele peste 4.300 de youth hostel-uri se realizeazã
doar pe baza unei legitimatii de membru eliberate de asociatie, dar
în România aceastã restrictie încã nu
a intrat în vigoare, desi este programatã pentru anii urmãtori.
Pe baza legitimatiilor eliberate de YHR se garanteazã accesul
în unitãtile partenere din celelalte tãri si se
pot obtine reduceri la cazare. Existã si hostel-uri care nu fac
parte din YHR, dar acestea nu pot oferi toate facilitãtile pe
care le oferã hostel-urile membre. "Au existat la un moment
dat în asociatia noastrã si hostel-uri care erau interesate
doar de promovarea lor financiarã, care nu împãrtãseau
filosofia organizatiei, dar acum acestia nu mai sunt membrii si dorim
sã extindem reteaua cu parteneri veritabili", a mai declarat
Ildiko Matyas. Informatii despre cazare în youth hostel se pot
obtine de pe site-ul YHR, care în curând va lansa un serviciu
de rezervãri on-line pentru România, dar si de la centrele
de informare turisticã.
-aparut in "Zi de zi Mures" , 19 octombrie 2005, Cosa Sarmis
|
